Opinie
Tinerii din România, tot mai departe de școală și piața muncii
Aproape unul din cinci tineri din România nu e nici la școală, nici la muncă. Suntem primii în Europa, și de ani buni nu se mișcă nimic.
Azi aș vrea să vorbim despre tinerii din România. De ce?
Pentru că sunt o categorie foarte oropsită, ca să mă exprim mai plastic, când vine vorba de piața muncii și de incluziune socială.
Aproape 19,2% din tinerii din România nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. Prescurtat se cheamă NEETs. Acest procentaj ne situează pe primul loc în Uniunea Europeană.
Nu e că am regresat. E că am stat pe loc
România bate pur și simplu pasul pe loc în ceea ce privește integrarea profesională sau educațională a tinerilor. Din 2023 până în 2025, procentul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nici educațional a rămas relativ constant.
În schimb, poziția relativă a României s-a înrăutățit, pentru că alte țări care, acum câțiva ani, aveau o pondere mare a tinerilor neîncadrați profesional și educațional au acționat pentru remedierea situației.
Astfel, dacă în 2017 România era pe locul șase în UE, în 2025 ne găsim pe primul loc.
Cine sunt, de fapt, acești tineri
Dar cine sunt acești tineri care nu sunt încadrați nici profesional, nici educațional? De unde provin ei?
Tot datele Eurostat ne arată că tinerii din mediul rural și orașele mici sunt cei mai afectați de lipsa locurilor de muncă și absența oportunităților educaționale.
În mediul rural, numărul tinerilor neîncadrați profesional și educațional este de peste trei ori și jumătate mai mare decât cel al tinerilor care locuiesc în municipii.
Femeile sunt și ele suprareprezentate când vine vorba de tineri neîncadrați profesional sau educațional.
Ponderea NEETs de sex feminin este semnificativ mai mare decât cea NEETs de sex masculin: 25,0% femei versus 13,8% bărbați.
O analiză ceva mai veche a Eurofound arată că motivul pentru care o bună parte din persoanele de sex feminin nu sunt încadrate pe piața muncii sau în vreo formă de educație se datorează responsabilităților familiale.
Despre asta vom vorbi în articolele următoare, în care vom arăta cum absența infrastructurii de îngrijire a copiilor sau vârstnicilor afectează negativ încadrarea femeilor pe piața muncii.
Aceeași analiză Eurofound ne arată însă un alt fapt interesant: 13,5% din tinerii care nu sunt încadrați profesional sau educațional sunt lucrători descurajați, dublu prin comparație cu media europeană de 5,9%.
Altfel spus, o bună parte din acești tineri și-au pierdut orice speranță că piața muncii din România le poate oferi ceva cât de cât satisfăcător.
Descurajarea nu e irațională
Nici măcar nu e nimic surprinzător în această descurajare, având în vedere că 21% din tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani care muncesc se află în risc de sărăcie — cea mai mare pondere din Uniunea Europeană.
Consecința însă e că avem o societate care nu e deloc prietenoasă cu tinerii și care le oferă prea puține șanse în viață.
De ce nu au funcționat programele
Toate strategiile și programele naționale din ultimii cinci-șase ani nu au ameliorat mai deloc situația.
Cred că explicația trebuie căutată în faptul că școala și-a pierdut rolul pe care îl avea în societate, anume de facilitator al ascensiunii sociale și succesului material.
Pentru tot mai mulți tineri, educația nu mai e o cale de urmat.
Asta se întâmplă fie pentru că educația este inaccesibilă din cauza precarității materiale în care se află tinerii și familiile din care fac parte, fie prea puțin utilă pentru reușita în viață.
În condițiile în care adesea o diplomă nu înseamnă o ușă deschisă către o carieră de succes, ci doar o bucată de hârtie, tinerii nu mai au motivația să se înroleze în sisteme educaționale și cursuri de formare.
Nu cred că există o soluție punctuală pentru problema tinerilor neîncadrați profesional și educațional, dar văd clar o soluție structurală.
Pentru că problemele lor sunt o prelungire limpede a unor probleme structurale legate de modul de împărțire a valorii adăugate create în economie, iar la capitolul de incluziune ori mobilitate socială România stă foarte prost.
Surse
Scris de Sorin. ← Toate articolele