Legea salarizării 2026 a picat. Ce urmează

Pe 26 august, negocierile pentru noua lege a salarizării au eșuat. Nu s-a depus niciun proiect în Parlament și nu s-a votat nimic. România pierde 770 de milioane de euro din PNRR.

Dacă ești plătit din bani publici, pentru tine asta înseamnă un singur lucru: salariul din septembrie se calculează exact ca cel din august. Legea-cadru 153/2017 rămâne în vigoare, cu aceeași grilă și aceleași gradații.

Ce s-a întâmplat, pe scurt

Negocierile se purtau la Cotroceni din mai, între PSD, PNL, USR și UDMR. Pe 26 august, președintele Nicușor Dan a anunțat că cele patru partide nu au ajuns la un consens.

Partidele și-au respectat înțelegerea de a nu depune fiecare separat un proiect în Parlament — și, spune comunicatul prezidențial, „și-au asumat împreună pierderea celor 770 de milioane de euro”.

Termenul era 31 august 2026. Era un jalon din PNRR: reforma salarizării bugetarilor trebuia adoptată până atunci, altfel banii se pierd. S-au pierdut.

Partidele s-au angajat să adopte legea până la sfârșitul acestui an și să respecte anvelopa salarială convenită cu Comisia Europeană — un avans de maximum 12,1 miliarde de lei în 2027 față de 2026, cu o marjă de circa 5%.

Grila pe care ai văzut-o nu e salariul tău

Din mai încoace au circulat mai multe variante de grilă: ale Guvernului, apoi ale sindicatelor din educație și sănătate, care au cerut în scris partidelor fie propriile grile, fie respingerea proiectului.

Toate au fost proiecte. Niciunul nu a ajuns la vot.

Ce se știe despre arhitectura variantei discutate de Guvern: o valoare de referință unică, 12 grade de salarizare, un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază, sporuri plafonate la nivel de instituție și o clauză care ar fi împiedicat scăderea salariilor aflate în plată. Ar fi înlocuit Legea 153/2017.

Sumele pe funcții nu le publicăm. Nu din prudență excesivă, ci pentru că nu trec testul pe care ni-l aplicăm la fiecare cifră de pe site: de la orice sumă afișată aici trebuie să se poată ajunge la formulă, la actul normativ și la data de la care regula se aplică. Un proiect care s-a schimbat de mai multe ori în trei luni și care acum nu mai e nici măcar pe masă nu are niciuna dintre cele trei.

Un an de calcule făcute pe o grilă care nu s-a votat e mai rău decât niciun calcul.

Cât iei de fapt în septembrie

Astea sunt cifrele în vigoare, din Anexa I a Legii 153/2017, pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar. Salariul de bază include gradația de vechime; brutul include indemnizația de hrană de 347 lei, iar netul e suma care ajunge în cont.

Cifrele presupun vechime în muncă egală cu cea în învățământ și normă întreagă, fără sporuri de condiții și fără gradație de merit.

Diferența dintre 6.446 și 10.230 de lei — aproape 3.800 de lei pe lună, între debutant și gradul I — nu vine dintr-o singură creștere. Vine din grilă, din gradul didactic, din tranșa de vechime și din cele cinci gradații care se compun una peste alta: 7,5%, apoi 5%, 5%, 2,5% și 2,5%, adică 24,52% cumulat, nu 22,5% cum apare frecvent adunat greșit.

Pentru cifra ta exactă, cu funcția, gradul și vechimea tale, folosește calculatorul de salarii pentru învățământ. Fiecare rând vine cu articolul de lege din care rezultă.

Ce urmează din 1 septembrie

Legea nu s-a făcut, dar consecințele ei politice încep oricum odată cu anul școlar.

Federațiile din educație — FSLI, FSE „Spiru Haret” și FNS „Alma Mater” — au cerut partidelor parlamentare, printr-o scrisoare deschisă, să ia în calcul grilele propuse de profesori, altfel să respingă proiectul. Argumentul lor: România alocă educației 3% din PIB, cel mai puțin din Uniunea Europeană, iar în învățământul preuniversitar predau acum circa 6.300 de cadre fără calificarea specifică disciplinei.

Grefierii au anunțat că blochează instanțele și parchetele din 1 septembrie dacă legea rămâne în forma discutată. Sindicate din administrație și sănătate au anunțat proteste, cu greva generală pusă pe masă.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a acuzat public sindicatele din educație și sănătate că negociază peste Guvern, direct cu partidele.

Nimic din toate astea nu îți schimbă fluturașul din septembrie.

Cum îți dai seama când devine real

Un proiect de lege devine salariul tău după un lanț fix, care nu se scurtează:

1. se depune în Parlament și primește un număr;
2. trece de ambele camere, iar camera decizională votează ultima;
3. se promulgă;
4. se publică în Monitorul Oficial, cu o dată de intrare în vigoare.

Până la pasul 4, orice grilă e o propunere — indiferent cine o publică și cât de detaliată pare.

Partidele au promis adoptarea până la finalul lui 2026. Dacă se întâmplă, actualizăm calculatorul în ziua publicării în Monitorul Oficial și scriem aici ce se schimbă concret, funcție cu funcție. Până atunci, cifra din calculator e cea care ți se plătește.

Surse

• Comunicatul Administrației Prezidențiale din 26 august 2026 privind eșecul negocierilor și pierderea celor 770 de milioane de euro
• Legea-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Anexa I, capitolul I, litera B
• ORDIN 3.993/2021 pentru majorările aplicate salariului de bază deținut
• OUG 89/2025 și HG 146/2026 pentru regimul fiscal și salariul minim din 2026